Marian Ghiveciu a votat cu toată inima Legea Hoților! Ca să scape de pușcărie?!
- Detalii
- Categorie: Dezvaluiri
- Publicat: Luni, 16 Decembrie 2013 08:35
- Scris de admin
- Accesări: 3223
În afară de câțiva ziariști locali cu cojones, nimeni n-a vorbit de parlamentarii buzoieni care a votat Legea Hoților, adică superimunitatea pentru a scăpa de dosarele penale pe care le au pe rol. În schimb, presa centrală face o amplă și complexă analiză analiză a acestui fenomen care trage țara noastră cu zece ani înapoi.
Unul dintre cei care au votat cu două mâini, ca să ne exprimăm plastic și să nu ne facă încă o plângere penală, este deputatul Marian ghiveciu, trimis în judecată pentru fapte de corupție. El se află la poziția 10 în analiza din Gândul, pe care o publicăm și noi integral mai jos, pentru a vedea pe cine ați ales:
Lista parlamentarilor care s-au scos din Codul Penal şi s-au imunizat faţă de DNA şi ANI
19 deputaţi cu dosare penale sau sesizări penale făcute de Agenţia Naţională de Integritate s-au aflat printre parlamentarii care au votat, marţi, 10 decembrie, două amendamente la Codul Penal prin care aleşii primesc "superimunitate" în faţa anchetelor DNA şi nu mai pot fi cercetaţi de ANI pentru conflict de interese. Opt deputaţi cu dosare penale au votat pentru modificarea Codului Penal în aşa fel încât DNA să nu mai poată ancheta parlamentarii. 11 deputaţi pentru care ANI a depus sesizări penale pentru conflict de interese au votat pentru dezincriminarea conflictului de interese din Codul Penal.CSM, DNA, Ambasada SUA au sancţionat public aceste modificări ale legii, susţinând tocmai contrariul, că parlamentarii şi-au creat o adevărată superimunitate în faţa anchetelor penale.
Din 2006 şi până în prezent, DNA a trimis în judecată 28 de parlamentari (21 de deputaţi şi şapte senatori). Dintre ei, în acest moment, în Parlamentul României activează 18 senatori şi deputaţi. Din cele 28 de dosare cu parlamentari, o parte încă se judecă pe rolul instanţelor, iar unele au fost finalizate, exemple fiind cazurile Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Gigi Becali sau Nicolae Vasilescu. Pe lângă cei 18 actuali parlamentari cu dosare penale în Parlament, mai activează şi 21 de senatori şi deputaţi acuzaţi oficial de conflict de interese. Pentru cei 21, ANI a depus plângeri penale şi, în cinci cazuri, procurorii au şi trimis dosarele spre instanţă.
Marţi, 10 decembrie, plenul Camerei Deputaţilor a votat un amendament la Codul Penal prin care deputaţii sunt excluşi din definiţia funcţionarului public. Acest amendament le oferă practic parlamentarilor o imunitate substanţială în faţa anchetelor DNA. Mai precis, senatorii şi deputaţii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA.
Deputaţii Marko Attila - UDMR, Laszlo Borbely - UDMR, Marian Ghivechiu - PSD, Miron Mitrea - PSD, Sebastian Ghiţă - PSD, Thuma Hubert Petru Ştefan - PNL , Verginel Gireadă - PNL, Gheorghe Costin - PSD au dosare penale şi au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită şi în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanţe.
CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marţi, "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta", precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracţiuni precum abuzul în serviciu, dare şi luare de mită, trafic de influenţă etc, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA, instituţia care este abilitată să cerceteze astfel de infracţiuni.
Lista parlamentarilor cu dosare penale care ar putea scăpa de anchete sau de posibile condamnări:
1. Liviu Dragnea, PSD, senator de Teleorman şi vicepremier, trimis în judecată de DNA pentru fraude electorale. Dragnea a fost ales senator in colegiul 3 din Teleorman cu 68%. Liderul PSD a fost trimis în judecată de DNA fiind acuzat de fraude comise la referendumul din 29 iulie 2012. Secretarul general al PSD este acuzat de procurori că a creat un sistem naţional de fraudare a referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
2. Relu Fenechiu, PNL. Fost ministrul Transporturilor, deputatul PNL Relu Fenechiu, este şi el trimis în judecată într-un dosar penal care are termen pe 23 ianuarie. În 28 iunie 2012, Fenechiu a fost trimis în judecată de DNA, alături de trei foşti directori ai Sucursalei de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Liderul PNL şi ceilalţi învinuţi sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. DNA a trimis dosarul în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii susţin că firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare, pe care le-ar fi revândut la suprapreţ societăţii Electrica Moldova. Relu Fenechiu a fost condamnat pe fond la 5 ani de închisoare cu executare.
3. Gigi Neţoiu, PSD. Gigi Neţoiu a câştigat şi el un mandat de deputat la redistribuire în Dolj. Neţoiu a fost condamnat în dosarul transferurilor la 3 ani cu suspendare, alături de alte şapte nume grele din lumea fotbalului. În acest dosar, Neţoiu a fost acuzat că, alături de alte personaje importante din fotbal, şi-a însuşit sume importante, rezultate din transferul a 12 jucători în străinătate. Procurorii DNA au descris în detaliu cum au eludat greii fotbalului românesc legislaţia şi cum şi-au umplut conturile evitând să plătească taxe la stat.
4. Tudor Chiuariu, PNL. Inculpat în dosarul Poşta Română şi achitat pe fond, dosarul lui Chiuariu se judecă în recurs. Senatorul este preşedintele Comisiei Juridice a Senatului şi este judecat pentru corupţie. În decembrie 2010, fostul ministru UDMR al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, şi fostul ministru liberal al Justiţiei, Tudor Chiuariu, au fost trimişi în judecată de către DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii au susţinut că cei doi miniştri ar fi luat parte la trecerea frauduloasă a unui imobil de pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, dar Chiuariu a fost achitat în primă instanţă. Dosarul va fi judecat, însă, în recurs. Curtea Supremă nu a stabilit încă un termen pentru recursul dosarului în care este inculpat Chiuariu.
5. Gheorghe Costin, deputat PNL, a fost trimis în judecată de DNA pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
6. Dian Popescu, PNL. Dian Popescu, preşedinte PNL Gorj, este senator ales în colegiul 1 din judeţul Gorj, cu 55%. În iulie, Dian Popescu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurori, fiind acuzat de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, iar Gabriel Titus Popescu, fratele său, pentru fals. Liderul PNL Gorj, Dian Popescu, şi fratele său, Gabriel, au fost reţinuţi iniţial în dosarul în care a fost arestat primarul comunei Peştişani, Florin Pavel. Ulterior, în 5 iulie, Tribunalul Gorj a decis ca cei doi să fie cercetaţi în libertate. Potrivit anchetatorilor, firma celor doi fraţi, Maserati Construct SRL, a început în anul 2008 construirea unui stadion în localitatea Peştişani, lucrările nefiind terminate nici în prezent, deşi aveau ca termen de execuţie un an. Cu toate acestea, firma respectivă a încasat pentru lucrări neexecutate circa 150.000 de lei, conform unui raport al Curţii de Conturi, aflat la dosarul instrumentant de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.
7. Ion Stan, PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă. Potrivit anchetatorilor, deputatul PSD i-ar fi cerut denunţătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, "câte două milioane, de benzină", pentru cele 600 de maşini pe care intenţiona să le folosească în campanie, Dima estimând că este vorba despre "un miliard, un miliard două sute". Potrivit referatului trimis de DNA Camerei Deputaţilor, prin care se solicită încuviinţarea arestării deputatului PSD Ion Stan, parlamentarul a beneficiat de foloase materiale din partea denunţătorului său. În interceptări, Ion Stan solicită ajutor financiar în campania electorală. Totodată, Dima le-a spus procurorilor că, în 2009, a plătit pentru peste 155.000 de găleţi roşii care au fost împărţie în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. În schimbul banilor, Stan i-a promis omului de afaceri contracte pe bani publici. În urma solicitării ministrului Justiţiei, Comisia Juridică a Camerei a avizat pozitiv cererea privind arestarea preventivă a deputatului Ion Stan, însă această cameră legislativă nu s-a mai putut întruni pentru a da, la rândul său, un vot în acest sens.
8. Marko Attila, UDMR. Ales deputat în Covasna, fostul secretar de stat Marko Attila a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó", din Sfântu Gheorghe. Recent, magistraţii Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei. Decizia instanţei nu este definitivă, fiind atacată în recurs, care se află pe rolul Curţii de Apel Ploieşti. A votat pentru amendamentul care imunizează parlamentarii faţă de anchetele DNA şi care poate duce la închiderea unor dosare de corupţie precum al său.
9. Laszlo Borbely, UDMR, este acuzat de DNA de trafic de influenţă. La începutul lunii aprilie 2012, DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penală faţă de Borbely Laszlo, deputat şi ministru al Mediului, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. În 11 septembrie, Camera Deputaţilor a respins solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Laszlo Borbely.
10. Marian Ghivechiu, PSD . Acuzat de corupţie, dar votat de 71% din alegători, Marian Ghivechiu (PSD) a fost trimis în judecată, în decembrie 2011, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub acuzaţia de "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - în formă calificată". Faptele pentru care Ghiveciu a fost pus sub acuzare s-au petrecut înainte ca acesta să obţină primul mandat de deputat. Ghiveciu este acuzat că, în perioada 2005 - 2006, i-ar fi instigat pe Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru Buzău şi membru în Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi pe Dumitru Borcan, şef al Compartimentului de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei Merei, să eliberereze în mod ilegal titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar aflate în apropierea Drumului Naţional 1 B. Instigarea ar fi fost făcută în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să primească acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri ar fi fost cumpărate de Marian Ghiveciu. Dosarul a fost judecat de Curtea Supremă, care a decis restituirea rechizitoriului la DNA.
11. Miron Mitrea, PSD, este acuzat de luare de mită. Liderul PSD a fost trimis în judecată în martie 2009. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. Curtea Supremă a decis după doi ani că urmărirea penală trebuie refăcută. Dosarul de corupţie a lui Miron Mitrea a fost restituit DNA ianuarie 2011, iar acum a fost din nou trimis în judecată.
12. Monica Iacob Ridzi, PPDD, a fost trimisă în judecată pentru corupţie. Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Iacob-Ridzi Monica, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În 3 mai 2011, fostul ministru al Tineretului a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii.
Monica Iacon Ridzi a votat împotriva modificării Codului Penal.
12. Teodor Atanasiu, PNL, este acuzat în dosarul referendumului de mită electorală şi de "folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase de natură electorală". Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, este acuzat de trafic de influenţă şi mită electorală. Procurorii arată că Atanasiu şi fiul ministrului Dobriţoiu au organizat împreună cu interlopul Măgurean Bogdan Cristian "trupe de intervenţie", care aveau ca sarcină cumpărarea de voturi. Procurorii mai arată că Dumitru Samson i-a promis interlopului Bogdan Măgurean că îi va falicilita diverse contracte cu ministerele guvernului Ponta. Contractele urmau să fie încheiate cu firma de pază a interlopului Bogdan Măgurean.
13. Sebastian Ghiţă, PSD, patronul postului RTV şi proaspăt deputat cu dosar de evaziune fiscală la 22 de ani, a fost ales deputat într-un colegiu din Prahova cu 69%. Ghiţă intră şi el în parlament cu un dosar penal care s-a judecat pe fond aproape 10 ani. În acest dosar, Ghiţă este acuzat de procurori de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii, în legătură cu mai multe tranzacţii petroliere care ar fi dus la prejudicierea bugetului de stat cu 20 de miliarde de lei vechi. Dosarul a fost judecat de Tribunalul Bucureşti timp de 10 ani. În 2011, Tribunalul a emis prima decizie în acest caz, Ghiţă fiind achitat. Acum, dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit rechizitoriului, Ghiţă ar fi comis faptele în anul 2000, când avea 22 de ani.
14. Mircea Banias, actualmente senator PC, a fost trimis în judecată în dosarul de corupţie din Portul Constanţa. Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Dosarul este judecat la Curtea Supremă.
15. Sorin Roşca Stănescum, senator independent, a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Stănescu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti pe fond, iar acum se judecă în recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
16. Thuma Hubert Petru Ştefan, deputat PNL, a fost trimis în judecată în dosarul fostului prim-procuror al Parchetului Sector 4, Mihai Betelie. Thuma Hubert Petru Ştefan este acuzat de folosire a influenţei sau a autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
17. Senatorul PSD Nicolae Bădălău este urmărit penal de către DNA pentru trafic de influenţă într-un dosar de evaziune fiscală ce vizează prejudicii de 70 milioane euro aduse statului român.
18. Corneliu Dobriţoiu, senator PNL, a fost trimis în judecată de DNA pentru de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice. Fostul ministru a fost inculpat în dosarul ”case pentru generali” dosar în care mai mulţi generali sunt acuzaţi că au primit ilegal imobile de la statul român.
* Deputatul PSD Nicolae Vasilescu care în 2012 a fost trimis în judecată într-un dosar de corupţie a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare, marţi, când în parlament s-a votat modificarea Codului Penal.
Alte dosare cu foşti parlamentari
Dan Voiculescu, PC. Nu mai este senator, dar dosarul său a fost judecat de Curtea Supremă pe vreme când deţinea funcţia de senator. Liderul conservatorilor a fost trimis în judecată de către DNA în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Procurorii susţin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii in Băneasa, la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real. Voiculescu a fost condamnat pe fond la cinci ani de închisoare cu executare.
Olosz Gergely - UDMR. Fost senator, Olosz Gergely a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. În rechizitoriul dosarului, procurorii spun că parlamentarul a primit 400.000 de lei în parcarea Casei Poporului. Banii i-au fost daţi de către reprezentantul unor companii private. În schimbul sumei, Olosz şi-ar fi folosit influenţa pentru a facilita acestor companii contracte cu CEZ România, cu Ministerul Agriculturii şi cu alte instituţii din subordinea ministerului. Deputatul a declarat în faţa anchetatorilor că banii reprezentau în realitate un împrumut pe care el l-a intermediat. Olosz Gergely a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă.
Cei 21 parlamentari care scapă de dosarele penale pornite de ANI
Tot în şedinţa de marţi, 10 decembrie, a fost votată o modificare a Codului Penal care practic dezincriminează conflictul de interese în materie penală. Acestă modificarea se aplică direct parlamentarilor care au dosare în urma sesizărilor făcute de Agenţia Naţională de Integritate. ”Senatorii si deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective si nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectiva de ANI sau alte unităţi de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer în cazul a 25 de senatori si deputati. Se va crea o superimunitate”, a explicat Horia Georgescu preşedintele ANI, invitat la Gândul LIVE.
Modificarea din Codul Penal este următoarea: ”Art. 253: Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos.
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională.”
Până acum, în Codul Penal era următoarea formulare: ”Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Cu alte cuvinte, conflictul de interese nu se aplica atunci când cineva emitea sau aproba legi. În schimb, acum nu se mai aplică nici în cazul încheierii actelor administrative, care pot fi contracte de orice natură. Spre exemplu, în cazul unui parlamentar, el poate semna o dispoziţie prin care să-şi angajeze soţia la cabinetul parlamentar.
O statistică oficiala a ANI arată că 21 parlamentari au sesizări penale formulate de ANI pentru conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare. Astfel că prin modificare. Dintre cei 21 parlamentari 11 au votat pentru eliminarea conflictului de interese în materie penală.
Dintre cei 21 au votat pentru adoptarea acestei modificări următorii deputaţi: Máté András-Levente UDMR, Drăghici Sonia PSD, Longher Ghervazen- minorităţi, Gliga Vasile Ghiorghe - PSD, Kerekes Karoly UDMR, Stanciu Anghel - PSD, Pâslaru Florin-Costin - PNL, Neacşu Marian - PSD, Mircovici Niculae - minorităţi, Grosaru Mircea - minorităţi, Merka Adrian-Miroslav - minorităţi.
Deputatul Anghel Stanciu - PSD susţine că dezincriminarea conflictului de interese este absolut normală şi că, de fapt, parlamentarii sunt supuşi unui asediu din partea organelor judiciare. ”Ceea ce se întâmplă în România este un terorism politic asupra Parlamentului din partea unor organe judiciare. Nicăieri în lumea civilizată, parlamentarii nu sunt funcţionari publici. Restul sunt aberaţii. Ceea ce se întâmplă acum se va vedea peste ani. Parlamentul este supus unui tir din partea unor instituţii care prin ceea ce fac desfiinţează democraţia din România. Nu are legătură între votul meu şi dosarul meu pe conflict de interese. Conflictul de interese este la cei care nu ştiu să citească legea”, a declarat deputatul Anghel Stanciu.
VEZI MAI JOS LISTA COMPLETĂ CU CEI 21 PARLAMENTARI
|
Situatie parlamentari – angajari rude |
|||||
|
No |
Nume |
Functie |
Afiliere politica |
Data emitere raport |
Concluzii evaluare |
|
1. |
MATE ANDRAS LEVENTE |
Deputat |
UDMR |
19.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
2. |
CINDREA IOAN |
Deputat |
PSD |
27.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
3. |
DRĂGHICI SONIA MARIA |
Deputat |
PSD |
19.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
4. |
LONGHER GHERVAZEN |
Deputat |
Minoritati |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
5. |
GLIGA VASILE |
Deputat |
PSD |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
6. |
KEREKES KAROLY |
Deputat |
UDMR |
27.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
7. |
LAZĂR SORIN CONSTANTIN |
Senator |
PSD |
22.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
8. |
NICULESCU MIZIL TOHME OANA |
Deputat |
PSD |
19.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
9. |
PAL ARPAD |
Deputat |
UDMR |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
10. |
PETO CSILLA MARIA |
Deputat |
UDMR |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ
|
|
Conflict de interese penal : of unconstitutionality which was rejected by tary cabinets.ests and incompatibilities |
|||||
|
|
|||||
|
11. |
RADAN MIHAI |
Deputat |
Minoritati |
19.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
12. |
STANCIU ANGHEL |
Deputat |
PSD |
30.12.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
13. |
STRUGARU IACOB STELICĂ |
Deputat |
PDL |
19.09.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
14. |
PÂSLARU FLORIN COSTIN |
Deputat |
PSD |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
15. |
NEACŞU MARIAN |
Deputat |
PSD |
8.11.2011 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
16. |
NICULAE MIRCOVICI |
Deputat |
Minoritati |
11.11.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
17. |
MIRCEA GROSARU |
Deputat |
Minoritati |
11.11.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
18. |
LUMINITA IORDACHE |
Deputat |
PSD / Independent din 2010 |
11.11.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
19. |
ADRIAN MIROSLAV |
Deputat |
Minoritati |
11. 11.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
20. |
STELIAN GHITA EFTIMIE |
Fost Deputat |
PDL |
25.06.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
|
|
|||||
|
21. |
STEFAN BUCIUTA |
Fost deputat |
Minoritati |
27.09.2013 |
Conflict de interese administrativ |
|
Conflict de interese penal |
|||||
Analiza CSM pe modificările din Codul Penal care vizează şi ANI
În privinţa amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253, indice 1, din Codul penal, prin adoptarea acestuia "se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, susţine CSM.
"Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă şi nu au semnat o fişă a postului. Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1", arată CSM.
Consiliul susţine că, prin acest amendament, "se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative".